Ce calculator să folosești?
Nu cunoști încă volumul

Dimensiuni → volum beton

Transformă dimensiunile plăcii, fundației continue, stâlpilor, piloților sau scărilor în m³ necesari.

Folosești acum

m³ cunoscuți → proporții

Împarte volumul cunoscut în ciment, nisip, agregat grosier și apă.

Datele amestecului
%
Alege raportul volumetric

Numerele indică părți egale de volum, nu kg: ciment : nisip : agregat grosier.

părți
părți
părți
kg
l

Introdu volumul real preparat într-o șarjă, nu capacitatea nominală a cuvei.

Ipoteze avansateCoeficient de volum, densități vrac și găleată
×
l
kg/m³
kg/m³
kg/m³

Densitatea în vrac include golurile dintre particule. Dacă furnizorul oferă date, înlocuiește valorile inițiale.

Rezultat orientativ
Beton finit calculat 1,00 m³ Raport volumetric 1 : 2 : 3 · rezervă 0%
Ciment
350 kg 14 saci de 25 kg

0,25 m³ · 25 × 10 l

Nisip
800 kg 0,50 m³

50 × 10 l găleți

Pietriș sau piatră spartă
1 088 kg 0,75 m³

75 × 10 l găleți

Cantitate orientativă de apă
154–182 l Începe cu ~154 l

Agregatele umede conțin deja apă.

Masa componentelor uscate2,24 t
Număr de șarje10 complete
Ultima șarjănu este necesară
Pentru o șarjă completă de 100 lconform raportului ales
Ciment35 kg
Nisip80 kg
Pietriș / piatră spartă109 kg
Apă15–18 l
Detaliile calculului 1,00 m³ × 1,50 ÷ 6 părți

Apa nu este o cantitate care se toarnă integral din prima. Începe cu limita inferioară și adaugă treptat. Prea multă apă poate reduce rezistența și durabilitatea.

Dacă volumul nu este încă cunoscut

Calculează mai întâi câți m³ de beton sunt necesari

Calculatorul de beton determină volumul plăcii, fundației continue, stâlpilor, piloților sau scărilor și îl transferă aici cu un clic.

Calculează volumul betonului
De la volum la materiale

Cum folosești calculatorul de proporții?

Folosește instrumentul când cunoști volumul final și vrei să prepari o cantitate mică din componente cumpărate separat.

01

Introdu volumul final

Folosește m³ din proiect sau din calculatorul de volum. Rezerva inițială este 0%.

02

Alege raportul volumetric

Măsoară toate componentele cu același recipient. 1:2:3 indică volume, nu kilograme.

03

Verifică materialele

Densitatea în vrac și umiditatea variază. Dacă furnizorul oferă date, introdu-le în setările avansate.

04

Adaugă apa treptat

Începe cu valoarea mai mică, ține cont de nisipul umed și urmărește o consistență care poate fi compactată corect.

Întrebare frecventă

Ce cantități de ciment, nisip și pietriș sunt necesare pentru 1 m³ de beton?

Exemplul folosește 1:2:3, coeficient uscat 1,50 și densitățile inițiale. Este o estimare, nu o rețetă aprobată.

ComponentăParte volumetricăVolum vracMasă orientativăCantitate practică
Ciment1 parte0,25 m³circa 350 kg14 saci de 25 kg
Nisip2 părți0,50 m³circa 800 kg50 găleți de 10 l
Pietriș sau piatră spartă3 părți0,75 m³circa 1 088 kg75 găleți de 10 l
Apăîn funcție de cimentcirca 154–182 kg154–182 l, adăugată treptat

Ce înseamnă raportul 1:2:3?

Raportul 1:2:3 înseamnă o parte ciment, două părți nisip și trei părți agregat grosier. Poți folosi aceeași găleată de 10 l pentru toate componentele uscate.

Lopata nu este o unitate precisă. Pentru cantități mici folosește aceeași găleată sau o cutie de măsurare.

De ce volumul materialelor uscate este mai mare?

Nisipul și agregatul în vrac conțin goluri. La amestecare și compactare, cimentul și particulele fine le umplu parțial, de aceea volumul uscat total trebuie să fie mai mare.

Valoarea inițială este 1,50. Randamentul real depinde de granulozitate, umiditate, dozare și compactare.

Câtă apă se pune în beton?

Raportul apă/ciment influențează rezistența, porozitatea și durabilitatea. Intervalul corespunde la circa 11–13 l pentru 25 kg ciment, dar este doar un punct de plecare.

Nisipul și pietrișul umed conțin deja apă, deci începe cu minimul. Adaugă în porții mici doar cât este necesar pentru amestecare, punere în operă și compactare.

Raportul volumetric stabilește clasa betonului?

Nu. Un raport simplu nu garantează C16/20, C20/25 sau altă clasă. Contează cimentul, granulozitatea și umiditatea agregatelor, raportul apă/ciment, amestecarea, compactarea și maturarea.

Pentru structuri portante folosește rețeta din proiect sau beton de stație cu conformitate dovedită. Denumirile presetărilor nu sunt clase de rezistență.

Prepararea betonului la betonieră

Ordine practică pentru cantități mici

Respectă instrucțiunile cimentului, aditivilor și betonierei. Ordinea de mai jos este doar generală.

  1. 1
    Pregătește un recipient de măsurare

    Dozează cu găleata sau cutia, nu cu lopeți inegale. Pregătește dinainte întreaga șarjă.

  2. 2
    Amestecă componentele uscate

    Distribuie uniform cimentul între nisip și agregat, fără bulgări uscați.

  3. 3
    Adaugă apa în etape

    Nu turna imediat toată cantitatea. Ține cont de umiditate și urmărește lucrabilitatea.

  4. 4
    Pune în operă și compactează

    Folosește betonul fără întârzieri inutile și compactează-l pentru a evita golurile mari.

  5. 5
    Îngrijește betonul în întărire

    Protejează-l de uscare rapidă, îngheț și căldură și respectă cerințele de maturare.

Alege metoda potrivită

Prepari singur sau comanzi beton de stație?

Preparare pe șantier

Practic pentru cantități mici, stâlpi izolați, reparații sau locuri fără acces pentru autobetonieră. Ai nevoie de spațiu, dozare constantă și timp.

Beton de stație

De regulă mai potrivit pentru turnări mari continue, structuri portante și proiecte cu clasă, consistență sau expunere specificată.

Surse și limitele calculului

Proporțiile sunt orientative pentru cantități mici dozate volumetric. Coeficientul și densitățile sunt valori inițiale modificabile. Instrumentul nu certifică o clasă și nu înlocuiește rețeta de proiect.

Lucrează în siguranță cu ciment și beton proaspăt

Praful de ciment irită căile respiratorii, iar cimentul umed poate provoca leziuni și arsuri chimice. Folosește mănuși, protecție oculară, haine acoperitoare și respectă fișa de securitate.

HSE: siguranța cimentului

Întrebări frecvente despre proporțiile betonului

Răspunsuri scurte despre 1:2:3, saci de ciment, apă, agregate și amestecare.

Sunt părți volumetrice: un recipient de ciment, două de nisip și trei de agregat grosier. Nu sunt kilograme, iar raportul nu garantează o clasă de rezistență.
La 1:2:3, coeficient 1,50 și densitatea cimentului 1.400 kg/m³ rezultă circa 350 kg de ciment, adică 14 saci de 25 kg. Alte rapoarte și materiale schimbă rezultatul.
Cu ipotezele inițiale 1:2:3, 25 kg de ciment împreună cu nisipul, agregatul și apa calculate produc circa 70 l de beton finit. Randamentul este orientativ.
Un punct de plecare este 11–13 l de apă la 25 kg ciment. Începe cu minimul și adaugă treptat, deoarece agregatele umede conțin apă. Excesul reduce rezistența și durabilitatea.
Umiditatea din nisip și pietriș intră în amestec. Dacă adaugi toată apa calculată fără să o consideri, raportul apă/ciment poate deveni prea mare.
Nu. Clasa depinde de ciment, granulozitate și umiditate, raportul apă/ciment, amestecare, compactare și maturare. Structurile portante necesită rețetă de proiect sau beton de stație conform.
Aici „pietriș sau piatră spartă” este agregatul grosier dozat separat. Agregatul amestecat conține deja fracții fine și grosiere și necesită alt raport ciment/agregat total.
Betonul de stație este de regulă mai potrivit pentru turnări mari continue, structuri portante și clase sau expuneri specificate. Prepararea pe șantier este practică la lucrări mici, necritice.
Materialele în vrac conțin goluri de aer. Amestecarea și compactarea le reduc, astfel volumul final este mai mic decât suma componentelor uscate.
Nu. Datele introduse sunt procesate în browser și nu sunt trimise la serverul nostru.